Nixeria
De Wikipedia
| Federal Republic of Nigeria | |||||
|
|||||
| Lema nacional: Unity and Strength, Peace and Progress (inglés: «Xunidá y Fuercia, Paz y Progresu») | |||||
| Himnu nacional: Arise O Compatriots, Nigeria's Call Obey
|
|||||
| Capital • Población • Coordenaes |
Abuja 174.152 (2005) 8°49′ N 7°10′ E |
||||
| Ciudá más poblada | {{{ciudá_más_poblada}}} | ||||
| Llingües oficiales | {{{llingües_oficiales}}} | ||||
| Llingües reconocíes | {{{llingües_reconocíes}}} | ||||
| Forma de gobiernu | República federal presidencial Muhammadu Buhari Yemi Osinbajo |
||||
| Independencia • Fecha |
Del Reinu Xuníu 1 d'ochobre de 1960 |
||||
| Superficie • Total • % agua Llendes Costes |
Puestu 31º 923.768 km² 1,4% 4.047 km 853 km |
||||
| Población • Total • Densidá |
Puestu 9º 131.859.731 (nel añu 2006) 147 hab/km² |
||||
| PIB (PPA) • Total (2005) • PIB per capita |
Puestu 46º US$ 173.704 millones US$ 908 |
||||
| Moneda | Naira (NGN) |
||||
| Xentiliciu | Nixerianu, -a, -o | ||||
| Zona horaria | UTC+1 | ||||
| Dominiu d'Internet | .ng | ||||
| Códigu telefónicu | +234 |
||||
| Prefixu radiófonicu | 5NA-5OZ |
||||
| Códigu ISO | 566 / NGA / NG | ||||
| Miembru de: ONU, Commonwealth, OPEP, UA | |||||
| Sitiu web del Gobiernu: |
|||||
| ¹ En Nixeria fálense más de 200 idiomas, pero l'únicu oficial ye l'inglés. Otros importantes son: yoruba, hausa, ibo, ... | |||||
Nixeria ye un país africanu, el más pobláu del continente.
Índiz
Historia[editar | editar la fonte]
Gobiernu y Política[editar | editar la fonte]
Rexones alministratives[editar | editar la fonte]
Nixeria ta repartida en 36 estaos y 1 territoriu:
Xeografía[editar | editar la fonte]
Economía[editar | editar la fonte]
Referencies[editar | editar la fonte]
- ICOM, Red List, International Council of Museums [1]
- Fabio Maniscalco, Archaeological Looting and the Protection of Cultural Property in Nigeria, in "Web Journal on Cultural Patrimony", vol. 1, 2006 [2]
Enllaces esternos[editar | editar la fonte]
| África |
| Angola | Arxelia | Benín | Botswana | Burkina Faso | Burundi | Cabu Verde | Camerún | República Centroafricana | Chad | Islles Comores | El Congo | República Democrática d'El Congo | Costa de Marfil | Djibouti | Eritrea | Etiopía | Exiptu | Gabón | Gambia | Ghana | Guinea | Guinea-Bissau | Guinea Ecuatorial | Kenya | Lesotho | Liberia | Libia | Madagascar | Malawi | Mali | Marruecos | Mauriciu | Mauritania | Mozambique | Namibia | Níxer | Nixeria | Islles Seychelles | Sudáfrica | Tanzania | Rwanda | São Tomé y Príncipe | Senegal | Sierra Leone | Somalia | Sudán | Sudán del Sur | Swazilandia | Togo | Túnez | Uganda | Zambia | Zimbabwe
Dependencies: Islles Kerguelen | Mayotte | Reunión | Sáhara Occidental | Socotra | Tromelin |
| Organización pa la Cooperación Islámica | ||
|---|---|---|
| Afghanistán | Albania | Arabia Saudita | Arxelia | Azerbaiján | Bahrain | Bangladesh | Benín | Brunéi | Burkina Faso | Camerún | Chad | Costa de Marfil | Djibouti | El Líbanu | Emiratos Árabes Xuníos | Exiptu | Gabón | Gambia | Guinea | Guinea-Bissau | Guyana | Indonesia | Irán | Iraq | Kazakhstán | Kirguistán | Kuwait | Islles Comores | Libia | Malasia | Maldives | Mali | Marruecos | Mauritania | Mozambique | Níxer | Nixeria | Omán | Palestina | Pakistán | Qatar | Senegal | Sierra Leone | Siria |Somalia | Sudán | Surinam | Tajikistán | Togo | Túnez | Turkmenistán | Turquía | Uganda | Uzbekistán | Xordania | Yemen
Países observadores: Bosnia y Hercegovina | República Centroafricana | República Turca de Xipre del Norte | Thailandia | Rusia |
||