Trichilia catigua

De Wikipedia
Trichilia catigua
Clasificación científica
Reinu: Plantae
(ensin clasif.): Eudicots
Orde: Sapindales
Familia: Meliaceae
Xéneru: Trichilia
Especie: Trichilia catigua
A.Juss.
Consultes
Royal Botanic Gardens, Kew Royal Botanic Gardens, Kew
World Flora Online World Flora online
[editar datos en Wikidata]

Trichilia catigua ye una especie de planta fanerógama perteneciente al xéneru Trichilia. Ye orixinaria de Brasil.[1]

Usos[editar | editar la fonte]

La especie utilizar na medicina tradicional y xamanismu nel preparáu afrodisiacu y estimulante Catuaba. La cinchonain-Ib ye un flavonolignano que s'atopa na corteza de T. catigua.[2]

Taxonomía[editar | editar la fonte]

Trichilia catigua describióse por Adrien-Henri de Jussieu y espublizóse en Flora Brasiliae Meridionalis (quarto ed.) 2(12): 77. 1829.[3]

Sinonimia
  • Moschoxylum affine A. Juss.
  • Moschoxylum catigua A. Juss.
  • Trichilia affinis A.Juss.
  • Trichilia alba Rojas Acosta
  • Trichilia catigua var. affinis (A. Juss.) C. DC.
  • Trichilia catigua var. glabrior C. DC.
  • Trichilia catigua var. longifoliola C.DC.
  • Trichilia catigua var. pallens C.DC.
  • Trichilia catigua var. parviflora A. Juss.
  • Trichilia catigua var. pilosior C. DC.
  • Trichilia flaviflora C. DC.
  • Trichilia polyclada C.DC.[4]

Ver tamién[editar | editar la fonte]

Referencies[editar | editar la fonte]

  1. En Jstor
  2. Beltrame, F. L.; Filho, Y. R.; Folles, F. A. P.; Cortez, D. A. G.; Casset, Q. B. (2006). «A validated higher-performance liquid chromatography method for quantification of cinchonain Ib in bark and phytopharmaceuticals of Trichilia catigua used as Catuaba». Journal of Chromatography A 1119 (1–2):  páxs. 257–263. doi:10.1016/j.chroma.2005.10.050. PMID 16360665. 
  3. «Trichilia catigua». Tropicos.org. Missouri Botanical Garden. Consultáu'l 18 d'avientu de 2014.
  4. «Trichilia catigua». The Plant List. Consultáu'l 18 d'avientu de 2014.

Bibliografía[editar | editar la fonte]

  1. Bernardi, L. 1985. Contribución a la dendrologia paraguaya: Secunda parte. Boissiera 37: 7–294.
  2. Forzza, R. C. 2010. Llista de espécies Flora do Brasil http://floradobrasil.jbrj.gov.br/2010. Jardim Botânico do Rio de Janeiro, Rio de Janeiro.
  3. Foster, R. C. 1958. A catalogue of the ferns and flowering plants of Bolivia. Contr. Gray Herb. 184: 1–223. View in Biodiversity Heritage Library
  4. Killeen, T. J., E. García Estigarribia & S. G. Beck. (eds.) 1993. Guía Árb. Bolivia 1–958. Herbario Nacional de Bolivia & Missouri Botanical Garden, Edit. Quipus srl., La Paz.
  5. López, J. A. & J. Y. L. Little. 1987. Árboles Comunes Paraguay 1–425. Cuerpu de Paz, Coleición ya Intercambiu d'Información, Washington, D.C.
  6. Macbride, J. F. 1949. Meliaceae, Flora of Peru. Publ. Field Mus. Nat. Hist., Bot. Ser. 13(3/2): 717–777.
  7. Pennington, T. D., B. T. Styles & D. A. H. Taylor. 1981. Meliaceae. Fl. Neotrop. Monogr. 28: 1–472.
  8. Zuloaga, F. O. & O. Morrone. 1997. Catálogu de les plantes vasculares de la república Arxentina. Monogr. Syst. Bot. Missouri Bot. Gard. 74(1–2): 1–1331.
  9. Zuloaga, F. O., O. Morrone, M. J. Belgrano, C. Marticorena & E. Marchesi. (eds.) 2008. Catálogo de las plantas vasculares del Cono Sur. Monogr. Syst. Bot. Missouri Bot. Gard. 107(1–3): i–xcvi, 1–3348.