Scutellaria baicalensis

De Wikipedia
Scutellaria baicalensis
Clasificación científica
Reinu: Plantae
División: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Orde: Lamiales
Familia: Lamiaceae
Subfamilia: Scutellarioideae
Xéneru: Scutellaria
Especie: S. baicalensis
Georgi[1]
Consultes
Royal Botanic Gardens, Kew Royal Botanic Gardens, Kew
World Flora Online World Flora online
[editar datos en Wikidata]

Scutellaria baicalensis ye una especie de planta fanerógama perteneciente a la familia Lamiaceae. Ye una de les 50 yerbes fundamentales usaes na medicina tradicional china col nome chinu de huáng qín (). Ye orixinaria del sur de Siberia hasta Vietnam.

Inflorescencia

Propiedaes[editar | editar la fonte]

Ye usada como antipiréticu, estimulante de les defenses, bacteriostático, antivírico, citostático, antileucémico, antiinflamatoriu y antieczematoso.

Na Medicina tradicional china ye utilizada para pulmón, corazón, estómagu, vesícula. Esvalixa'l calor y el mugor de los pulmones en catarru mariellu, para ictericia, infeiciones del tracto urinariu, foria por toxicidá, aselu al ñácaru na matriz. Nun usar si apaecen síntomes de calor y mugor. Ente 3 y 15 g diarios.[2]

Taxonomía[editar | editar la fonte]

Scutellaria baicalensis describióse por Johann Gottlieb Georgi y espublizóse en Bemerkungen einer Reise im Russischen Reich im Jahre 1772 1: 223. 1775.[3]

Etimoloxía

Scutellaria: nome xenéricu que deriva de la pallabra griega: escutella que significa "un pequeñu platu, bandexa o platu", en referencia a los sépalos los qu'apaecen d'esta manera mientres el periodu de fructificación.[4]

baicalensis: epítetu xeográficu qu'alude a la so llocalización nes cercanía del Llagu Baikal.

Sinonimia
  • Scutellaria macrantha Fisch. ex Rchb., Iconogr. Bot. Pl. Crit. 5: 52 (1827).
  • Scutellaria adamsii A.Ham., Esq. Monogr. Scutellaria: 34 (1832).
  • Scutellaria davurica Pall. ex Ledeb., Fl. Ross. 3: 397 (1849).
  • Scutellaria speciosa Fisch. ex Turcz., Bull. Soc. Imp. Naturalistes Moscou 24(2): 389 (1851).
  • Scutellaria lanceolaria Miq., Ann. Mus. Bot. Lugduno-Batavi 2: 110 (1865).
  • Scutellaria baicalensis f. albiflora H.W.Jen & Y.J.Chang, J. Beijing Forest. Univ. 13(3): 3 (1991).[5]

Ver tamién[editar | editar la fonte]

Referencies[editar | editar la fonte]

  1. «Scutellaria baicalensis information from NPGS/GRIN». USDA. Consultáu'l 19 de febreru de 2008.
  2. Hui KM, Huen MS, Wang HY, et al (November 2002). «Anxiolytic effect of wogonin, a benzodiazepine receptor ligand isolated from Scutellaria baicalensis Georgi». Biochem. Pharmacol. 64 (9):  páxs. 1415–24. PMID 12392823. http://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0006295202013473. 
  3. «Scutellaria baicalensis». Tropicos.org. Missouri Botanical Garden. Consultáu'l 20 d'abril de 2015.
  4. N'Epítetos Botánicos
  5. «Scutellaria baicalensis». Royal Botanic Gardens, Kew: World Checklist of Selected Plant Families. Consultáu'l 18 de marzu de 2010.

Enllaces esternos[editar | editar la fonte]