Fridericia chica

De Wikipedia
Fridericia chica
Clasificación científica
Reinu: Plantae
Subreinu: Tracheobionta
División: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Subclas: Asteridae
Orde: Lamiales
Familia: Bignoniaceae
Tribu: Bignonieae
Xéneru: Fridericia
Especie: F. chica
(Bonpl.) L.G.Lohmann
Consultes
Royal Botanic Gardens, Kew Royal Botanic Gardens, Kew
World Flora Online World Flora online
[editar datos en Wikidata]

El carayurú, chica, bejuco de fierro o pariri (Fridericia chica) ye una planta arbustiva de la familia Bignoniaceae que s'atopa comúnmente nos montes tropicales húmedos en Méxicu, Centroamérica y l'Amazonia.

Detalle de les fueyes
Fueyes
Usu del so tinte

Descripción[editar | editar la fonte]

Ye un bejuco de 3 m d'altu, dacuando trepador. Tien fueyes compuestes, opuestes, llixeramente acorazonaes na base y de 7 a 10 cm de llongura por 3 a 3,5 cm d'anchu. Presenta inflorescencia en panícules terminales, con corola tubular, terminada en 5 lóbulos, d'aproximao 8 mm d'anchu por 3 cm de llargu y color moráu o violeta-acoloratáu. El frutu ye capsular, linear, con dos valves.[1]

Usos[editar | editar la fonte]

La fervinchu de les fueyes d'esta planta fueron utilizada hai enforma tiempu pola medicina tradicional como axente antiinflamatoriu, astrinxente, desinfestante y melecina pa solliviar el cólicu biliar, la ictericia, la foria y l'anemia.[2] Dellos indíxenes usar pa tratar la conxuntivitis. Foi inmemorialmente usada pa hixene íntima.

Recién estudios comprobaron la complexidá química[3] de los fervinchos y tinturas de chica y comprobóse el so efeutu antimicótico.[4] Considérase qu'ayuda a combatir l'anemia, pol so conteníu de fierro.

El fervinchu tresformar nun llamativu líquidu colorao. Les fueyes sometíes a fermentadura y trataes, producen un colorante colloráu foscu utilizáu abondosamente polos nativos pa pintar tantu los cuerpos como los instrumentos.

Taxonomía[editar | editar la fonte]

Fridericia chica describióse por (Bonpl.) L.G.Lohmann y espublizóse en Monographs in Systematic Botany from the Missouri Botanical Garden 107(2): 1604. 2008.[5]

Sinonimia
  • Adenocalymma portoricense A.Stahl ex Bello *

Adenocalymma portoricensis A. Stahl

  • Arrabidaea acutifolia DC.
  • Arrabidaea chica (Bonpl.) Verl.
  • Arrabidaea chica var. acutifolia (DC.) Bureau
  • Arrabidaea chica var. angustifolia Bureau & K.Schum.
  • Arrabidaea chica var. cuprea Bureau & K.Schum.
  • Arrabidaea chica f. cuprea (Cham.) Sandwith
  • Arrabidaea chica var. cuprea
  • Arrabidaea chica var. thyrsoidea (DC.) Bureau
  • Arrabidaea cuprea Pittier
  • Arrabidaea cuprea (Cham.) Bornm.
  • Arrabidaea larensis Pittier
  • Arrabidaea rosea DC.
  • Bignonia chica Bonpl.
  • Bignonia cuprea Cham.
  • Bignonia cuprea var. grandiflora Cham.
  • Bignonia cuprea var. parviflora Cham.
  • Bignonia erubescens S. Moore
  • Bignonia rosea DC. [Invalid]
  • Bignonia rubescens S.Moore
  • Bignonia rufescens DC.
  • Bignonia thyrsoidea DC.
  • Bignonia triphylla Willd. ex DC.
  • Bignonia triphylla Vell.
  • Lundia chica (Bonpl.) Seem.
  • Temnocydia carajura Mart. ex DC.
  • Vasconcellia acutifolia Mart. ex DC.[6]

Referencies[editar | editar la fonte]

  1. Unincca. Familia Bignoniaceae
  2. Alessandra Salvador de Souza; Clairce Luzia Salgueiro Pagadigorria; Emy Luiza Ishii-Iwamoto; Adelar Bracht; Dioógenes Apariacio Garcia Cortez y Nair Seiko Yamamot (2009) "Effects of the Arrabidaea chica extract on energy metabolism in the rat liver" Pharmaceutical Biology 47 (2):154-161.
  3. Mauro Sérgio Marques Alves (2008) Caracterização farmacognóstica, química, físicu-química e estudos preliminares de pré-formulação da Arrabidaea chica (Humb. & Bonpl.) B. Verlt.; Universidade Federal do Pará, Belem.
  4. Wagner Luiz Ramos Barbosa; Lucianna do Nascimento Pinto; Etienne Quignard; José Maria dos Santos Vieira; José Otávio Carrera Silva Jr. y Sérgio Albuquerque (2008) Arrabidaea chica (HBK) Verlot: abordagem fitoquímica, atividaes tripanocida y antifúngica; Revista Brasileira de Farmacognosia 18 (4).
  5. «Fridericia chica». Tropicos.org. Missouri Botanical Garden. Consultáu'l 29 de payares de 2012.
  6. Fridericia chica en PlantList

Enllaces esternos[editar | editar la fonte]