Diferencies ente revisiones de «Azerbaixán»
m r2.7.2) (Robó Modificáu: ps:آزرباییجان |
m r2.7.2+) (Robó Elimináu: ks:अजर्बैजान |
||
Llinia 203: | Llinia 203: | ||
[[ko:아제르바이잔]] |
[[ko:아제르바이잔]] |
||
[[krc:Азербайджан]] |
[[krc:Азербайджан]] |
||
[[ks:अजर्बैजान]] |
|||
[[ku:Azerbaycan]] |
[[ku:Azerbaycan]] |
||
[[kv:Азербайджан]] |
[[kv:Азербайджан]] |
Revisión a fecha de 19:06 7 pay 2011
La República d'Azerbaixán (azerí: Azərbaycan o Азәрбајҹан, rusu: Азербайджа́н), ye un país del Cáucasu xunto al Mar Caspiu, llendando con Rusia pel norte, con Xeorxa y Armenia pel oeste ya Irán pel sur.
Historia
Perteneciente a Irán (entós Persia), Azerbaiyán foi ocupada por Rusia nel sieglu XVIII, tando dividíu'l territoriu hasta entós en tres provincies: Arran, Shervan y Nakhjavan.
L'alministración rusa entamó a fines del sieglu XIX la esplotación de los campos petrolíferos de Bakú. Tres la revolución de 1917, toa la transcaucasia algamó la independencia, pero terminada la guerra civil foi reincorporada a la nueva Xunión Soviética, col estatus de República.
Algamó definitivamente la independencia en 1991.
Con anterioridá a esa fecha, comenzó el conflictu bélicu pol control de Nagorno-Karabaj, un enclave autónomu dientro d'Azerbaixán pero de mayoría armenia. El conflictu causó 750.000 refuxaos y la perda del 14% del territoriu.
Gobiernu y política
Azerbaixán ye una República presidencial. El Presidente ye elexíu per un períodu de 5 años. El poder llexislativu ta en manes de la Asamblea Nacional, un muérganu elexíu democráticamente y que tien 50 miembros.
La mayoría d'edá ta nos 18 años.
Los críticos del sistema políticu considérenlu en realidá una cleptocracia. La corrupción ta instalada en tolos niveles.
Organización político-alministrativa
Azerbaixán ta dividida en:
- 59 rayones (rayonlar; rayon - singular),
- 11 ciudaes* (saharlar; sahar - singular),
- 1 república autónoma** (muxtar respublika);
Abseron Rayonu, Agcabadi Rayonu, Agdam Rayonu, Agdas Rayonu, Agstafa Rayonu, Agsu Rayonu, Ali Bayramli Sahari*, Astara Rayonu, Bakú Sahari*, Balakan Rayonu, Barda Rayonu, Beylaqan Rayonu, Bilasuvar Rayonu, Cabrayil Rayonu, Calilabad Rayonu, Daskasan Rayonu, Davaci Rayonu, Fuzuli Rayonu, Gadabay Rayonu, Ganca Sahari*, Goranboy Rayonu, Goycay Rayonu, Haciqabul Rayonu, Imisli Rayonu, Ismayilli Rayonu, Kalbacar Rayonu, Kurdamir Rayonu, Lacin Rayonu, Lankaran Rayonu, Lankaran Sahari*, Lerik Rayonu, Masalli Rayonu, Mingacevir Sahari*, Naftalan Sahari*, República autónoma de Naxcivan**, Neftcala Rayonu, Oguz Rayonu, Qabala Rayonu, Qax Rayonu, Qazax Rayonu, Qobustan Rayonu, Quba Rayonu, Qubadli Rayonu, Qusar Rayonu, Saatli Rayonu, Sabirabad Rayonu, Saki Rayonu, Saki Sahari*, Salyan Rayonu, Samaxi Rayonu, Samkir Rayonu, Samux Rayonu, Siyazan Rayonu, Sumqayit Sahari*, Susa Rayonu, Susa Sahari*, Tartar Rayonu, Tovuz Rayonu, Ucar Rayonu, Xacmaz Rayonu, Xankandi Sahari*, Xanlar Rayonu, Xizi Rayonu, Xocali Rayonu, Xocavand Rayonu, Yardimli Rayonu, Yevlax Rayonu, Yevlax Sahari*, Zangilan Rayonu, Zaqatala Rayonu, Zardab Rayonu.
Xeografía
El relieve d'Azerbaixán ta condicionáu pola cordillera del Caúcasu, qu'algama una altitú de 4.480 metros nel monte Bazar Djuzi. Sólo la fastera sur (atravesada pol ríu Kura) permite l'agricultura.
Perteneciente a Azerbaixán pero separtada físicamente d'él, alcuéntrase la república autónoma de Naxcivan (o Nakhichevan), que llenda con Irán y Armenia.
L'enclave de Nagorno-Karabakh paez definitivamente perdíu.
Economía
Pese a los abondantes recursos petrolíferos, el país nun pudo hasta agora salir del marasmu económicu que siguió al esborru de la Xunión Soviética.
La economía ta basada na industria, incluyendo construcción de maquinaria, refináu de petróleu (del que'l país ye un productor mui importante), industria testil y química.
L'agricultura respresenta un terciu del PIB. Los regadíos tan perestendios. Nes tierres baxes, al lláu del Mar Caspiu el clima permite'l cultivu d'algodón, frutes, té, tabacu y otros cultivos típicos de los climes subtropicales. El guxán de seda cultívase pa'l so aprovechamientu na industria testil. Nes zones monteses del norte y del oeste prautícase la ganadería: vaques, oveyes y cabres. Nel Mar Caspiu praútícase la pesca, ente la qu'hai que citar la del esturión.
Demografía
Alredor del 93% de la población ye étnicamente azerbaixana. Esti pueblu ta presente n'Irán, u esisten dos provincies del mesmu nome.
El restu de la población ye rusa y d'otres etnies.
Cultura
Natura
Notes
- ↑ URL de la referencia: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editorial: Interpol. Data de consulta: 7 avientu 2017.
- ↑ URL de la referencia: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editorial: Organización pa la Prohibición d'Armes Químiques. Data de consulta: 7 avientu 2017.
- ↑ URL de la referencia: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
- ↑ URL de la referencia: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consulta: 4 mayu 2019.
- ↑ URL de la referencia: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consulta: 4 mayu 2019.
- ↑ URL de la referencia: https://public.wmo.int/en/members/azerbaijan. Data de consulta: 26 mayu 2020.
- ↑ URL de la referencia: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consulta: 21 xunetu 2020.
- ↑ URL de la referencia: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consulta: 16 marzu 2024. Páxina: 4. Supports qualifier: data de principiu.
- ↑ «Azerbaijan's population reaches nine million». News.Az (2010). Consultáu'l 2010-01-18.
- ↑ «Nine millionth Azerbaijani citizen born». Today.Az (2010). Consultáu'l 2010-01-18.
Países d'Asia | ||
Afganistán | Arabia Saudita | Armenia | Azerbaixán | Baḥréin | Bangladex | Brunéi | Bután | Camboya | China | Corea del Norte | Corea del Sur | Emiratos Árabes Xuníos | Filipines | India | Indonesia | Iraq | Irán | Israel | Kazakstán | Kirguistán | Kuwait | Laos | El Líbanu | Malasia | Maldives | Mongolia | Myanmar | Nepal | Omán | Paquistán | Qatar | Rusia | Singapur | Siria | Sri Lanka | Tailandia | Taxiquistán | Timor Oriental | Turkmenistán | Uzbequistán | Vietnam | Xapón | Xeorxa | Xordania | Yeme |
Organización pa la Cooperación Islámica | ||
---|---|---|
Afganistán | Albania | Arabia Saudita | Arxelia | Azerbaixán | Baḥréin | Bangladex | Benín | Brunéi | Burkina Fasu | Camerún | Chad | Comores | Costa de Marfil | El Líbanu | Emiratos Árabes Xuníos | Exiptu | Gabón | Gambia | Guinea | Guinea-Bisáu | Guyana | Indonesia | Irán | Iraq | Kazakstán | Kirguistán | Kuwait | Libia | Malasia | Maldives | Malí | Marruecos | Mauritania | Mozambique | Níxer | Nixeria | Omán | Paquistán | Palestina | Qatar | Senegal | Sierra Lleona | Siria | Somalia | Sudán | Surinam | Taxiquistán | Togu | Tunicia | Turkmenistán | Turquía | Uganda | Uzbequistán | Xibuti | Xordania | Yeme
Países observadores: Bosnia y Herzegovina | República Centroafricana | Rusia | Tailandia | República Turca de Xipre del Norte |