Diferencies ente revisiones de «Azerbaixán»

Coordenaes: 40°18′N 47°42′E / 40.3°N 47.7°E / 40.3; 47.7
De Wikipedia
Contenido eliminado Contenido añadido
FoxBot (alderique | contribuciones)
m r2.7.2) (Robó Modificáu: ps:آزرباییجان
m r2.7.2+) (Robó Elimináu: ks:अजर्बैजान
Llinia 203: Llinia 203:
[[ko:아제르바이잔]]
[[ko:아제르바이잔]]
[[krc:Азербайджан]]
[[krc:Азербайджан]]
[[ks:अजर्बैजान]]
[[ku:Azerbaycan]]
[[ku:Azerbaycan]]
[[kv:Азербайджан]]
[[kv:Азербайджан]]

Revisión a fecha de 19:06 7 pay 2011

Azerbaixán
estáu soberanu
Bandera d'Azerbaixán escudu d'Azerbaixán
Himnu nacional Azərbaycan marşı
Alministración
Nome oficial Azərbaycan Respublikası
República d'Azerbaixán
Capital Bakú
Forma de gobiernu República
estáu unitariu
Sistema semipresidencialista
Presidente d'Azerbaixán Ilham Alíyev (es) Traducir (dende 31 ochobre 2003)
Primer Ministru d'Azerbaixán Ali Asadov (es) Traducir (dende 8 ochobre 2018)
Llingües oficiales azerbaixanu
División
Rellaciones diplomátiques
Miembru de
Xeografía
Coordenaes 40°18′N 47°42′E / 40.3°N 47.7°E / 40.3; 47.7
Superficie 86,600 km² (puestu 111)
% agua Cuasi inexistente
Costes Nun tien
Llenda con 2.013 km
Puntu más altu Monte Bazardüzü (es) Traducir
Puntu más baxu Mar Caspiu
Demografía
Población 9,000,000[9][10] (2010 est.) hab. (2021)
Densidá Error d'espresión: Caráuter de puntuación "" non reconocíu. hab/km²
Xentiliciu azerbaixanu (masculín singular)
azerbaixana (femenín singular)
Esperanza de vida 72,026 años
IDH 0,745 (2021)
Tasa de fertilidá 2 (2014)
Economía
Moneda Manat azerbaixanu
PIB nominal 54 825 411 765 $ (2021)
Bancu central Bancu Central d'Azerbaixán
Más información
Dominiu d'Internet .az
Códigu telefónicu +994
Códigu ISO 031 / AZE / AZ
Estaya horaria UTC+04:00 y Asia/Baku (en) Traducir
mfa.gov.az…
Cambiar los datos en Wikidata

La República d'Azerbaixán (azerí: Azərbaycan o Азәрбајҹан, rusu: Азербайджа́н), ye un país del Cáucasu xunto al Mar Caspiu, llendando con Rusia pel norte, con Xeorxa y Armenia pel oeste ya Irán pel sur.

Historia

Perteneciente a Irán (entós Persia), Azerbaiyán foi ocupada por Rusia nel sieglu XVIII, tando dividíu'l territoriu hasta entós en tres provincies: Arran, Shervan y Nakhjavan.

L'alministración rusa entamó a fines del sieglu XIX la esplotación de los campos petrolíferos de Bakú. Tres la revolución de 1917, toa la transcaucasia algamó la independencia, pero terminada la guerra civil foi reincorporada a la nueva Xunión Soviética, col estatus de República.

Algamó definitivamente la independencia en 1991.

Con anterioridá a esa fecha, comenzó el conflictu bélicu pol control de Nagorno-Karabaj, un enclave autónomu dientro d'Azerbaixán pero de mayoría armenia. El conflictu causó 750.000 refuxaos y la perda del 14% del territoriu.

Gobiernu y política

Azerbaixán ye una República presidencial. El Presidente ye elexíu per un períodu de 5 años. El poder llexislativu ta en manes de la Asamblea Nacional, un muérganu elexíu democráticamente y que tien 50 miembros.

La mayoría d'edá ta nos 18 años.

Los críticos del sistema políticu considérenlu en realidá una cleptocracia. La corrupción ta instalada en tolos niveles.

Organización político-alministrativa

Azerbaixán ta dividida en:

Abseron Rayonu, Agcabadi Rayonu, Agdam Rayonu, Agdas Rayonu, Agstafa Rayonu, Agsu Rayonu, Ali Bayramli Sahari*, Astara Rayonu, Bakú Sahari*, Balakan Rayonu, Barda Rayonu, Beylaqan Rayonu, Bilasuvar Rayonu, Cabrayil Rayonu, Calilabad Rayonu, Daskasan Rayonu, Davaci Rayonu, Fuzuli Rayonu, Gadabay Rayonu, Ganca Sahari*, Goranboy Rayonu, Goycay Rayonu, Haciqabul Rayonu, Imisli Rayonu, Ismayilli Rayonu, Kalbacar Rayonu, Kurdamir Rayonu, Lacin Rayonu, Lankaran Rayonu, Lankaran Sahari*, Lerik Rayonu, Masalli Rayonu, Mingacevir Sahari*, Naftalan Sahari*, República autónoma de Naxcivan**, Neftcala Rayonu, Oguz Rayonu, Qabala Rayonu, Qax Rayonu, Qazax Rayonu, Qobustan Rayonu, Quba Rayonu, Qubadli Rayonu, Qusar Rayonu, Saatli Rayonu, Sabirabad Rayonu, Saki Rayonu, Saki Sahari*, Salyan Rayonu, Samaxi Rayonu, Samkir Rayonu, Samux Rayonu, Siyazan Rayonu, Sumqayit Sahari*, Susa Rayonu, Susa Sahari*, Tartar Rayonu, Tovuz Rayonu, Ucar Rayonu, Xacmaz Rayonu, Xankandi Sahari*, Xanlar Rayonu, Xizi Rayonu, Xocali Rayonu, Xocavand Rayonu, Yardimli Rayonu, Yevlax Rayonu, Yevlax Sahari*, Zangilan Rayonu, Zaqatala Rayonu, Zardab Rayonu.

Xeografía

El relieve d'Azerbaixán ta condicionáu pola cordillera del Caúcasu, qu'algama una altitú de 4.480 metros nel monte Bazar Djuzi. Sólo la fastera sur (atravesada pol ríu Kura) permite l'agricultura.

Perteneciente a Azerbaixán pero separtada físicamente d'él, alcuéntrase la república autónoma de Naxcivan (o Nakhichevan), que llenda con Irán y Armenia.

L'enclave de Nagorno-Karabakh paez definitivamente perdíu.

Economía

Pese a los abondantes recursos petrolíferos, el país nun pudo hasta agora salir del marasmu económicu que siguió al esborru de la Xunión Soviética.

La economía ta basada na industria, incluyendo construcción de maquinaria, refináu de petróleu (del que'l país ye un productor mui importante), industria testil y química.

L'agricultura respresenta un terciu del PIB. Los regadíos tan perestendios. Nes tierres baxes, al lláu del Mar Caspiu el clima permite'l cultivu d'algodón, frutes, , tabacu y otros cultivos típicos de los climes subtropicales. El guxán de seda cultívase pa'l so aprovechamientu na industria testil. Nes zones monteses del norte y del oeste prautícase la ganadería: vaques, oveyes y cabres. Nel Mar Caspiu praútícase la pesca, ente la qu'hai que citar la del esturión.

Demografía

Alredor del 93% de la población ye étnicamente azerbaixana. Esti pueblu ta presente n'Irán, u esisten dos provincies del mesmu nome.

El restu de la población ye rusa y d'otres etnies.

Cultura

Natura

Notes

  1. URL de la referencia: https://www.interpol.int/Member-countries/World. Editorial: Interpol. Data de consulta: 7 avientu 2017.
  2. URL de la referencia: https://www.opcw.org/about-opcw/member-states/. Editorial: Organización pa la Prohibición d'Armes Químiques. Data de consulta: 7 avientu 2017.
  3. URL de la referencia: http://www.unesco.org/eri/cp/ListeMS_Indicators.asp.
  4. URL de la referencia: http://www.upu.int/en/the-upu/member-countries.html. Data de consulta: 4 mayu 2019.
  5. URL de la referencia: https://www.itu.int/online/mm/scripts/gensel8. Data de consulta: 4 mayu 2019.
  6. URL de la referencia: https://public.wmo.int/en/members/azerbaijan. Data de consulta: 26 mayu 2020.
  7. URL de la referencia: https://www.who.int/choice/demography/by_country/en/. Data de consulta: 21 xunetu 2020.
  8. URL de la referencia: https://www.wcoomd.org/-/media/wco/public/global/pdf/about-us/wco-members/list-of-members-with-membership-date.pdf. Data de consulta: 16 marzu 2024. Páxina: 4. Supports qualifier: data de principiu.
  9. «Azerbaijan's population reaches nine million». News.Az (2010). Consultáu'l 2010-01-18.
  10. «Nine millionth Azerbaijani citizen born». Today.Az (2010). Consultáu'l 2010-01-18.


Países d'Asia
Afganistán | Arabia Saudita | Armenia | Azerbaixán | Baḥréin | Bangladex | Brunéi | Bután | Camboya | China | Corea del Norte | Corea del Sur | Emiratos Árabes Xuníos | Filipines | India | Indonesia | Iraq | Irán | Israel | Kazakstán | Kirguistán | Kuwait | Laos | El Líbanu | Malasia | Maldives | Mongolia | Myanmar | Nepal | Omán | Paquistán | Qatar | Rusia | Singapur | Siria | Sri Lanka | Tailandia | Taxiquistán | Timor Oriental | Turkmenistán | Uzbequistán | Vietnam | Xapón | Xeorxa | Xordania | Yeme
Organización pa la Cooperación Islámica
Afganistán | Albania | Arabia Saudita | Arxelia | Azerbaixán | Baḥréin | Bangladex | Benín | Brunéi | Burkina Fasu | Camerún | Chad | Comores | Costa de Marfil | El Líbanu | Emiratos Árabes Xuníos | Exiptu | Gabón | Gambia | Guinea | Guinea-Bisáu | Guyana | Indonesia | Irán | Iraq | Kazakstán | Kirguistán | Kuwait | Libia | Malasia | Maldives | Malí | Marruecos | Mauritania | Mozambique | Níxer | Nixeria | Omán | Paquistán | Palestina | Qatar | Senegal | Sierra Lleona | Siria | Somalia | Sudán | Surinam | Taxiquistán | Togu | Tunicia | Turkmenistán | Turquía | Uganda | Uzbequistán | Xibuti | Xordania | Yeme

Países observadores: Bosnia y Herzegovina | República Centroafricana | Rusia | Tailandia | República Turca de Xipre del Norte