Berberis aquifolium

De Wikipedia
Berberis aquifolium
Clasificación científica
Reinu: Plantae
División: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Orde: Ranunculales
Familia: Berberidaceae
Subfamilia: Berberidoideae
Tribu: Berberideae
Subtribu: Berberidinae
Xéneru: Berberis
Especie: Berberis aquifolium
Pursh
Consultes
Royal Botanic Gardens, Kew Royal Botanic Gardens, Kew
World Flora Online World Flora online
[editar datos en Wikidata]
Frutos, inda inmaduros.
Ilustración

La uva d'Oregón o mahonia (Berberis aquifolium) ye una especie de la familia de les Berberidacees.

Calteres[editar | editar la fonte]

Esta trupa especie arbustiva algama 1,8 m d'altu y anchu. Los sos pinnaes fueyes verde intensu, de 20 cm de llargu, consten de 5 ó 9 foliolos paecíos a los del xardón y nos meses más frescos adopten tonos púrpura. En primavera tempranamente, apaecen atarraquitaes cabezueles florales de color mariellu vivu. Frutu azuláu na seronda.[1]

Distribución[editar | editar la fonte]

Nativa del oeste d'América del Norte.

Usos[editar | editar la fonte]

Los pequeños frutos púrpura-negru, que son bien grandes y contienen tarta de granes, incluyir en cantidaes más pequeñes na dieta tradicional de los pueblos aboríxenes del Noroeste del Pacíficu. Anguaño utilícense dacuando pa faer auria.[2]

Usada en xardinería. Afacer a tou tipu de suelos. Clima templáu, aguanta'l fríu. Esposición semisombreada. Débese-y de prauticar fradadura de formación pa provocar la emisión de cañes y faelos compactos.[3]

Na medicina tradicional ye usada pol so conteníu d'alcaloide berberina.[4]

Taxonomía[editar | editar la fonte]

Berberis aquifolium describióse por Frederick Traugott Pursh y espublizóse en Flora Americae Septentrionalis; or, . . . 1: 219, pl. 4. 1814[1813].[5]

Etimoloxía

Berberis: nome xenéricu que provién del la forma llatinizada del nome árabe de la fruta.[6]

aquifolium: epítetu llatín que significa "como'l xardón".[7]

Sinonimia
  • Berberis aquifolium var. aquifolium
  • Berberis aquifolium var. juglandifolia Rehder
  • Berberis fascicularis Sims
  • Berberis fasciculata Schult. & Schult.f.
  • Berberis pinnata Banks ex DC.
  • Mahonia aquifolium (Pursh) Nutt.
  • Mahonia diversifolia Sweet
  • Odostemon aquifolium (Pursh) Rydb.[8]

Ver tamién[editar | editar la fonte]

Referencies[editar | editar la fonte]

  1. Varios autor (2006). Botánica. Könemam. ISBN-10:3-8331-2158-0 ISBN-13:978-3-8331-2158-6.
  2. (1994) Plants of Coastal British Columbia: including Washington, Oregon & Alaska, rev. ed.. Vancouver: Lone Pine Publishing, páx. 95. ISBN 978-1-55105-532-9.
  3. Prieto-Puga, J. (1993). Guía de Plantes de Xardín editorial=Madrid:Pirámide. ISBN 84-368-0694-8.
  4. «Simultaneous determination of jatrorrhizine, palmatine, berberine, and obacunone in Phellodendri Amurensis Cortex by RP-HPLC». Zhongguo Zhong yao za zhi = Zhongguo zhongyao zazhi = China journal of Chinese materia medica 35 (16):  páxs. 2061–4. 2010. PMID 21046728. 
  5. «Berberis aquifolium». Tropicos.org. Missouri Botanical Garden. Consultáu'l 22 de febreru de 2014.
  6. En Nomes Botánicos
  7. N'Epítetos Botánicos
  8. Berberis aquifolium en PlantList

Bibliografía[editar | editar la fonte]

  1. Flora of North America Editorial Committee, e. 1997. Magnoliidae and Hamamelidae. Fl. N. Amer. 3: i–xxiii, 1–590.
  2. Hickman, J. C. 1993. The Jepson Manual: Higher Plants of California 1–1400. University of California Press, Berkeley.
  3. Hitchcock, C. H., A.J. Cronquist, F. M. Ownbey & J. W. Thompson. 1984. Salicaceae to Saxifragaceae. Part II: 1–597. In C. L. Hitchcock Vasc. Pl. Pacif. N.W.. University of Washington Press, Seattle.
  4. Munz, P. A. & D. D. Keck. 1959. Cal. Fl. 1–1681. University of California Press, Berkeley.
  5. Scoggan, H. J. 1978. Dicotyledoneae (Saururaceae to Violaceae). 3: 547–1115. In Fl. Canada. National Museums of Canada, Ottawa.
  6. Whittemore, A. T. 1993. Berberis (Berberidaceae). 20 pp.

Enllaces esternos[editar | editar la fonte]