Baccharis polifolia

De Wikipedia
Baccharis polifolia
Clasificación científica
Reinu: Plantae
División: Magnoliophyta
Clas: Magnoliopsida
Orde: Asterales
Familia: Asteraceae
Subfamilia: Asteroideae
Tribu: Astereae
Xéneru: Baccharis
L.
Especie: B. polifolia
Griseb. 1874[1]
Consultes
Royal Botanic Gardens, Kew Royal Botanic Gardens, Kew
World Flora Online World Flora online
[editar datos en Wikidata]


Baccharis polifolia, chilca mamil, ye una especie botánica de les asteracees.

Descripción[editar | editar la fonte]

Ye un arbustu de 1 a 2 m d'altor, ramosu estriáu, fastigiáu, pulverulento-glandulosu. Fueyes lliniales; márxenes revolutos; flores en corimbos simples.

Distribución y hábitat[editar | editar la fonte]

Vive en Bolivia nes provincies centro sur, y n'Arxentina; en montes secos y en sierres.,[2] afaciéndose a la aridez con estomas en criptes[3]

Química y usos[editar | editar la fonte]

La especie presenta flavonas, clerodanos y triterpenos. Ye antirreumático, antisépticu y antibióticu.

Taxonomía[editar | editar la fonte]

Baccharis polifolia describióse por Griseb. y espublizóse en Abhandlungen der Königlichen Gesellschaft der Wissenschaften zu Göttingen 19: 176–177. 1874.[4]

Etimoloxía

Baccharis: nome xenéricu que provién del griegu Bakkaris dau n'honor de Baco, dios del vinu, pa una planta con un raigañu fragante y recicláu por Linnaeus.[5]

polifolia: epítetu llatín que significa "con munches fueyes".[6]

Ver tamién[editar | editar la fonte]

Referencies[editar | editar la fonte]

Bibliografía[editar | editar la fonte]

  • Verdi LG. et al. 2005. Xéneru Baccharis (Asteraceae): aspeutos químicos, económicos y biolóxicos Quimica Nova 28, 85.

Otres bibliografíes[editar | editar la fonte]

  1. Müller, J. 2006. Systematics of Baccharis (Compositae--Astereae) in Bolivia, including an overview of the genus. Syst. Bot. Monogr. 76: 1–341.
  2. Zuloaga, F. O., O. Morrone, M. J. Belgrano, C. Marticorena & E. Marchesi. (eds.) 2008. Catálogo de las plantas vasculares del Cono Sur (Arxentina, Sur de Brasil, Chile, Paraguái y Uruguái). Monogr. Syst. Bot. Missouri Bot. Gard. 107(1): i–xcvi, 1–983; 107(2): i–xx, 985–2286; 107(3): i–xxi, 2287–3348.

Enllaces esternos[editar | editar la fonte]